Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
white line
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!

Iuliana Popa - Psiholog clinician și Psihoterapeut
Du-te la conținut
Divorțul, trauma copilăriei!?
PSIHOLOG – Iuliana Popa – Psiholog Clinician și Psihoterapeut

Viața este o călătorie care așterne atât experiențe plăcute, cât și experiențe adverse, dureroase, neplăcute. Esențial este modul în care privim și gestionăm ceea ce (ni) se întâmplă.

Căsătoria este una dintre aceste experiențe pe care le putem trăi. Ea este un eveniment de viață care implică existența unui cuplu și, de cele mai multe ori, a unor copii. Din variate motive, aceste căsătorii se pot încheia.

Divorțul este o experiență cu un nivel ridicat de stres pentru întreaga familie. Așadar, separarea conjugală și divorțul sunt evenimente adverse care pot perturba mai multe aspecte ale funcționării familiei și se pot asocia cu probleme de sănătate fizică și psihică atât pentru adulți, cât și pentru copii.

Cercetările arată că numărul divorțurilor este în creștere constantă, iar acest aspect evidențiază necesitatea gestionării eficiente a separărilor conjugale, cu precădere în cazurile în care există copii.

Conform unor studii, conflictul familial prenatal, indiferent dacă este raportat de mamă sau de tată, a prezis puternic separarea parentală ulterioară, cu cea mai mare probabilitate de separare în primii 3 ani de viață ai copilului.

Separarea și divorțul reprezintă o cascadă de schimbări potențial stresante. Separarea este adesea asociată cu stresul crescut al părinților, atenția redusă acordată copilului/copiilor de către unul sau ambii părinți, perturbarea mediului de acasă, conflicte legate de bani, custodie/program de vizită, toate acestea fiind factori de stres pentru părinți și copii.

De asemenea, cercetările arată că nivelul de conflict anterior separării influențează problemele emoționale și comportamentale ale copilului/copiilor. Pe de altă parte, în cazul în care există conflict înainte, în timpul și după separare, efectele compuse ale conflictului și ale separării pot duce la multe consecințe negative pentru copii.

Separarea părinților poate provoca, de asemenea, multe schimbări în viața copiilor, cum ar fi tranziția la o nouă casă și/sau școală, schimbarea cercului social, insecurități financiare, probleme legate de programul de vizită etc.

Mulți copii prezintă schimbări de comportament în primul an de la separarea părinților. Deși majoritatea problemelor de adaptare se rezolvă în 2 până la 3 ani după separare, sentimentul de pierdere al copilului poate dura ani de zile, cu exacerbare în zilele de sărbători, zile de naștere și alte evenimente speciale. Adaptarea la o nouă situație de viață, tensiunile parentale continue și alienarea pot provoca suferință pentru copil.

Reacțiile copiilor la divorțul părinților sunt legate de mai mulți factori, inclusiv vârsta, stadiul de dezvoltare al copilului, temperamentul acestuia, capacitatea părinților de a se concentra asupra nevoilor și trăirilor emoționale ale copilului/copiilor, sprijinul social disponibil etc.

Copiii pot dezvolta o serie de comportamente, atitudini, conduite, reacții, simptome ca urmare a unei separări parentale (defectuoase):
- agitație
- iritabilitate
- apatie
- anxietate
- depresie
- ideație suicidară
- tulburări alimentare
- tulburări ale somnului
- izolare
- retragere socială
- agresivitate
- furie
- abuz de substanțe
- comportament sexual inadecvat
- comportamente opoziționite
- performanțe școlare scăzute
- dificultăți de învățare
- teamă de abandon
- regresie în dezvoltare (inclusiv pierderea abilităților de a utiliza toaleta, regresii în limbaj etc.)
- sentimente de vinovăție
- probleme de sănătate fizică



Este esențial faptul că nu divorțul sau separarea părinților, în sine, implică adversitate sau efect traumatic, ci există un potențial pentru adversitate sau traumă. Ceea ce face diferența este procesul de divorț/separare, modul în care este gestionată situația, aceste aspecte fiind decisive în ceea ce privește consecințele pe termen scurt, mediu și lung.

Separarea părinților, atunci când reconcilierea și repararea relației nu mai sunt posibile, reprezintă o modalitate de a transmite copilului/copiilor că avem libertatea de a alege să fim fericiți, să ne bucurăm de relațiile noastre cât timp acestea sunt benefice și împlinitoare pentru noi și pentru celălalt, să putem pleca atunci când simțim că nu mai suntem în locul potrivit.

Este în puterea adulților ca divorțul sau separarea conjugală să nu fie o traumă pentru copil/copii, ci o experiență neplăcută de viață care poate fi înțeleasă, prelucrată, procesată, acceptată.

 
 
Dacă ai întrebări, neclarități, dorești să îmi spui ceva sau să faci o programare, te invit să mă contactezi!





Referințe bibliografice

Amato, P. R. (2001). Children of divorce in the 1990s: An update of the Amato and Keith (1991) meta-analysis. Journal of Family Psychology: JFP: Journal of the Division of Family Psychology of the American Psychological Association (Division 43), 15(3), 355370.
Blackwell, D. L. (2010). Family structure and children's health in the United States: findings from the National Health Interview Survey, 2001-2007. Vital and Health Statistics. Series 10, Data from the National Health Survey, (246), 1-166.
Booth, A., & Amato, P. R. (2001). Parental predivorce relations and offspring postdivorce well-being. Journal of Marriage and Family, 63(1), 197212. doi:10.1111/j.1741-3737.2001.00197.x
Clarke-Stewart, A., & Brentano, C. (2006). Divorce: Causes and consequences. Yale University Press.
Cohen, G. J., & Committee on Psychosocial Aspects of Child and Family Health. (2002). Helping children and families deal with divorce and separation. Pediatrics, 110(5), 1019-1023.
Darnall, D. (2011). The psychosocial treatment of parental alienation. Child and Adolescent Psychiatric Clinics, 20(3), 479-494.
Hayatbakhsh, M. R., Najman, J. M., Jamrozik, K., Mamun, A. A., Williams, G. M., & Alati, R. (2006). Changes in maternal marital status are associated with young adults' cannabis use: evidence from a 21-year follow-up of a birth cohort. International journal of epidemiology, 35(3), 673-679.
Kelly, J. B., & Emery, R. E. (2003). Children’s adjustment following divorce: Risk and resilience perspectives. Family Relations, 52(4), 352362. doi:10.1111/j.1741-3729.2003.00352.x
Kleinsorge, C., & Covitz, L. M. (2012). Impact of divorce on children: developmental considerations. Pediatrics in review, 33(4), 147-54.
Lansford, J. E. (2009). Parental divorce and children's adjustment. Perspectives on psychological science, 4(2), 140-152.
Mrazek, D. (1993). A to Z Guide to Your Child's Behavior: A Parent's Easy and Authoritative Reference to Hundreds of Everyday Problems and Concerns from Birth to 12 Years. Perigee, The Putnam Publishing Group, 200 Madison Avenue, New York, NY 10016.
Mrazek, D. (1993). A to Z Guide to Your Child's Behavior: A Parent's Easy and Authoritative Reference to Hundreds of Everyday Problems and Concerns from Birth to 12 Years. Perigee, The Putnam Publishing Group, 200 Madison Avenue, New York, NY 10016.
Robbers, S., van Oort, F., Huizink, A., Verhulst, F., van Beijsterveldt, C., Boomsma, D., & Bartels, M. (2012). Childhood problem behavior and parental divorce: Evidence for gene-environment interaction. Social Psychiatry and Psychiatric Epidemiology, 47(10), 15391548. doi:10.1007/s00127-011-0470-9
Sbarra, D. A., Bourassa, K. J., & Manvelian, A. (2019). Marital separation and divorce: Correlates and consequences. In B. H. Fiese, M. Celano, K. Deater-Deckard, E. N. Jouriles, & M. A. Whisman (Eds.), APA handbook of contemporary family psychology: Foundations, methods, and contemporary issues across the lifespan (pp. 687–705). American Psychological Association. https://doi.org/10.1037/0000099-038
Schoppe-Sullivan, S. J., Schermerhorn, A. C., & Cummings, E. M. (2007). Marital conflict and children’s adjustment: evaluation of the parenting process model. Journal of Marriage and Family, 69(5), 11181134. doi:10.1111/j.1741-3737.2007.00436.x
Sentse, M., Ormel, J., Veenstra, R., Verhulst, F. C., & Oldehinkel, A. J. (2011). Child temperament moderates the impact of parental separation on adolescent mental health: The trails study. Journal of Family Psychology, 25(1), 97.
Stadelmann, S., Perren, S., Groeben, M., & von Klitzing, K. (2010). Parental separation and children’s behavioral/emotional problems: The impact of parental representations and family conflict. Family Process, 49(1), 92108. doi:FAMP1310 [pii]. doi:10.1111/j.1545-5300.2010.01310.x
Strohschein, L. (2005). Parental divorce and child mental health trajectories. Journal of Marriage and Family, 67(5), 12861300. doi:10.1111/j.1741-3737.2005.00217.x
Thadathil, A., & Sriram, S. (2020). Divorce, families and adolescents in India: A review of research. Journal of Divorce & Remarriage, 61(1), 1-21.
Vélez, C. E., Wolchik, S. A., Tein, J. Y., & Sandler, I. (2011). Protecting children from the consequences of divorce: A longitudinal study of the effects of parenting on children’s coping processes. Child development, 82(1), 244-257.
Wallerstein, J. S., & Kelly, J. B. (1975). The effects of parental divorce: experiences of the preschool child. Journal of the American Academy of Child Psychiatry.
Xerxa, Y., Rescorla, L. A., Serdarevic, F., Van IJzendorn, M. H., Jaddoe, V. W., Verhulst, F. C., ... & Tiemeier, H. (2020). The complex role of parental separation in the association between family conflict and child problem behavior. Journal of Clinical Child & Adolescent Psychology, 49(1), 79-93.



Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Înapoi la cuprins