Iuliana Popa

Femeia de la fereastră

Publicat de Iuliana Popa în Colțul cu cărți · 17 Septembrie 2021
Tags: traumă, agorafobie, atacuri de panică, tulburare de stres posttraumatic, dependență de alcool

Atunci când este mai ușor să privești în exterior decât în interior ...

Cartea Femeia de la fereastră a ajuns în mâinile mele atunci când mi-am propus să iau o pauză de la a citi cărți de specialitate, teorii psihologice, definiții etc.

Spre surprinderea mea, am aflat destul de repede că protagonista cărții, Anna Fox, este psiholog, iar întregul roman este mult mai mult decât o carte de beletristică.

Romanul Femeia de la fereastră descrie în amănunt suferința umană, trăirea unor experiențe traumatice, efectele traumei și mecanismele psihice care se activează în contextul unor astfel de experiențe adverse. Această carte este o modalitate de a pătrunde și de a înțelege o lume interioară zbuciumată, rănită, confuză.

Pierderea soțului și a fiicei sale într-un accident de mașină o face pe Anna Fox să trăiască o viață
complet diferită de cea de dinainte de eveniment. Întreaga sa existență se desfășoară în interiorul casei, prinsă între partide de șah online, discuții virtuale, aparatul foto, pahare cu alcool și medicație psihiatrică.

Durerea acestei pierderi este atât de copleșitoare, iar sentimentele de vină sunt atât de puternice încât intervine mecanismul negării, iar Anna consideră și vrea să creadă că familia ei locuiește în altă parte și vorbește zilnic cu soțul și cu fetița ei.

“Trauma este produsă de stresorii severi, copleşitori pentru abilităţile adaptative obişnuite, care constituie o ameninţare la adresa funcţionării normale fizice sau psihice, o ameninţare cu moartea sau cu rănirea gravă a propriei persoane sau a celorlalţi.”

“Modul în care fiecare persoană percepe evenimentele din viaţa ei, răspunsurile sale şi abilitatea proprie de a face faţă şi de a depăşi un eveniment sau o situaţie problematică determină în definitiv natura traumatică a unui eveniment.”

“… nu evenimentul în sine determină reacţiile individuale, ci percepţiile subiective asupra evenimentului, percepţii care pot fi influenţate de diferite variabile de natură personală.”

Cel mai cunoscut sindrom care apare în strânsă legătură cu trauma este tulburarea de stres posttraumatic descrisă în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM). Tulburarea de stres posttraumatic presupune trei grupe de simptome: imagini mnezice involuntare ale traumei (o retrăire a evenimentului prin coșmaruri, flashback-uri), refuz/evitare (evitarea activă și pasivă a evenimentului; evitarea activă are loc atunci când persoanele își propun să evite situațiile, locurile și persoanele care le amintesc de traumă; evitarea pasivă sau amorțirea capacității de reacție este modul în care organismul evită evenimentul prin sentimente de detașare sau înstrăinare față de lumea externă) și excitabilitate (hiperactivitate generalizată sau excitabilitate crescută; cei care suferă pot avea dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți, izbucniri de furie și răspunsuri exagerate la stimuli minori).

Cartea de față ilustrează agorafobia, trăirea subiectivă a acesteia. Anna afirmă că “… agorafobia nu mi-a devastat viața atât de mult pe cât a devenit chiar viața mea.”. Casa a devenit pentru ea singurul spațiu pe care simțea că îl putea controla.

“Esenţa traumei psihologice este pierderea sentimentului existenţei unui loc sigur (exterior sau interior) în care persoana se poate retrage pentru a face faţă experienţelor emoţionale ameninţătoare.”

Dependența de alcool este ilustrată prin nenumăratele pahare cu vin sau coniac pe care Anna Fox le consumă indiferent de momentul zilei și de incapacitatea de a controla consumul de alcool.

După un eveniment traumatic, oamenii raportează adesea că apelează la alcool pentru a-și ameliora simptomele de anxietate, iritabilitate și depresie. Alcoolul poate ameliora aceste simptome deoarece compensează deficitele activității endorfinei în urma unei experiențe traumatice.

Suferința psihică se traduce în acest caz în dificultatea de a discerne între realitate și imaginație, agorafobie, atacuri de panică, tulburare de stres posttraumatic, dependență de alcool, medicație psihiatrică (Xanax, Tofranil, Inderal, Aripiprazol, Imipramină, Temazepam etc.), stigmatizare și excludere din partea celorlalți.

În cele din urmă, protagonista acestui roman, femeia de la fereastră, spune următoarele cuvinte:

“Și, dacă nu vreau să mor, trebuie să încep să trăiesc.”

Referințe bibliografice:

Fischer, G., & Riedesser, P. (2001). Tratat de psihotraumatologie. București: Editura TREI.

Turliuc, M. N., & Măirean, C. (2014). Psihologia traumei. București: POLIROM.

Volpicelli, J., Balaraman, G., Hahn, J., Wallace, H., & Bux, D. (1999). The role of uncontrollable trauma in the development of PTSD and alcohol addiction. Alcohol Research & Health, 23(4), 256.