Când parentingul este (și) despre părinte ... Burnout-ul parental
Publicat de Iuliana Popa în Viața în (minim) trei - PARENTING · 1 Septembrie 2021
Tags: burnout, parental, epuizare, stres, resurse, părinte, copii, rol
Tags: burnout, parental, epuizare, stres, resurse, părinte, copii, rol
În timp ce fenomenul de burnout profesional care a fost descris de Freudenberger pentru a defini un sindrom de epuizare legat de condițiile de muncă este binecunoscut în prezent, conceptul de burnout parental, adică situațiile în care se produce epuizarea ca urmare a faptului de a fi copleșit fizic și emoțional de rolul de părinte, merită în continuare atenție.
Există anumite situații în care solicitările pe care le au părinții depășesc în mod excesiv resursele de care dispun și se poate ajunge la epuizarea psihologică, emoțională și fizică a acestora.
Schimbările sociologice importante din ultimele decenii au făcut să sporească presiunile asupra părinților. Responsabilitățile sunt numeroase, iar resursele părinților sunt intens solicitate.
Fenomenul de burnout se referă la un sindrom specific de epuizare legat de situații prelungite de dezechilibru emoțional în care stresul perceput depășește resursele personale pentru a face față.
O serie de cercetători dedicați studiului în domeniul burnout-ului parental afirmă faptul că acesta din urmă este un sindrom specific rezultat din expunerea îndelungată la stresul parental cronic. Acesta cuprinde trei dimensiuni:
1. o epuizare copleșitoare legată de rolul parental2. distanțarea emoțională față de proprii copii3. sentimentul de ineficiență în rolul parental
Prima dimensiune este epuizarea copleșitoare legată de rolul parental: părinții consideră că a fi părinte necesită un nivel mult prea mare de implicare, se simt obosiți când se trezesc dimineața și trebuie să facă față unei noi zile alături de copiii lor, se simt secătuiți emoțional de rolul parental în măsura în care gândesc că acest rol îi aduce la capătul răbdării.
A doua dimensiune constă într-o distanțare emoțională față copil/copii: părinții epuizați devin din ce în ce mai puțin implicați în educația și relația cu copiii, ei fac minimul pentru copii și nimic mai mult, interacțiunile sunt limitate la aspecte funcționale/instrumentale în detrimentul aspectelor emoționale.
A treia dimensiune este un sentiment de ineficiență în rolul parental: părinții consideră că nu pot face față problemelor cu calm și/sau eficient.
Burnout-ul este consecința nefavorabilă a unei interacțiuni complexe a cererilor percepute, pe de o parte, și a posibilității percepute de a exercita control asupra acestor cerințe pe de altă parte, și nu ar trebui să fie ignorată experiența proprie a persoanei de a se confrunta cu presiuni și stres.
Dificultățile prezente în activitatea de parenting sunt o realitate pe care o trăiesc mulți părinți. Important este să identificăm aceste dificultăți și să conștientizăm că meseria de părinte este una cu adevărat provocatoare.
Fă tot ceea ce ține de tine ca parentingul să fie o experiență plăcută pentru tine și pentru copiii tăi!
Te invit să completezi un chestionar de evaluare a burnout-ului parental!
Resurse bibliografice
Freudenberger, H. (1974). Staff burn-out. J. Soc. Issues 30, 159–165. doi: 10.1111/j. 1540-4560.1974.tb00706.x
Hubert, S., & Aujoulat, I. (2018). Parental burnout: When exhausted mothers open up. Frontiers in psychology, 9, 1021. doi.org/10.3389/fpsyg.2018.01021
Mikolajczak, M., & Roskam, I. (2018). A theoretical and clinical framework for parental burnout: the balance between risks and resources (BR2). Frontiers in psychology, 9, 886. doi.org/10.3389/fpsyg.2018.00886
Mikolajczak, M., Brianda, M. E., Avalosse, H., & Roskam, I. (2018). Consequences of parental burnout: Its specific effect on child neglect and violence. Child abuse & neglect, 80, 134-145. doi.org/10.1016/j.chiabu.2018.03.025
Mikolajczak, M., Raes, M. E., Avalosse, H., & Roskam, I. (2018). Exhausted parents: sociodemographic, child-related, parent-related, parenting and family-functioning correlates of parental burnout. Journal of Child and Family Studies, 27(2), 602-614. doi.org/10.1007/s10826-017-0892-4