Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
white line
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!

Iuliana Popa - Psiholog clinician și Psihoterapeut
Du-te la conținut
Să fie banii pe lista dorințelor noastre!?
PSIHOLOG – Iuliana Popa – Psiholog Clinician și Psihoterapeut
Publicat de Iuliana Popa în Psihoterapie · 3 Ianuarie 2022
Tags: fericirebanistare de binesatisfacțiesănătate
Despre bani și fericire

Banii și fericirea reprezintă două concepte care sunt adesea aduse împreună. Mulți oameni se întreabă dacă viața lor ar fi mai bună dacă ar avea mai mulți bani, iar alte persoane cred cu tărie că banii le-ar aduce mai multă fericire. Banii par a fi omniprezenți în viețile noastre: cei mai mulți mergem la job pentru a obține resurse financiare, achiziționăm bunuri sau servicii în schimbul banilor, ne planificăm vacanțele în funcție de bugetul disponibil etc. Altfel spus, banii sunt în strânsă legătură și chiar determină hrana pe care o alegem, spațiul în care locuim, modalitatea de transport pentru care optăm, școala la care merg copiii, activitățile extrașcolare la care participă aceștia și lista poate contiua. În acest context este justificată întrebarea: banii aduc fericirea?
 
Cercetările care au încercat să lămurească această problemă, dacă banii aduc fericirea, s-au focalizat atât asupra diferențelor dintre indivizi, cât și asupra diferențelor dintre culturi și națiuni. În ambele cazuri, venitul este asociat cu starea subiectivă de bine. Cei cu un nivel de trai scăzut sunt mai puțin mulțumiți de propria viață și trăiesc mai multe emoții negative.
 
Unele studii realizate în 1965, 1991, 1993, 1994 și 2005 au demonstrat constant că cei bogați sunt, în cea mai mare parte, mai fericiți decât cei săraci, iar persoanele care trăiesc în țări cu economii mai ridicate sunt, în medie, mai fericite decât cele care trăiesc în țări cu economii mai scăzute.



Un studiu realizat de Gillis, Perkins, Roemer și Snodgrass (1996) afirmă că acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător având în vedere faptul că statutul economic mai ridicat este asociat cu mai multe aspecte dezirabile precum: speranță de viață crescută, malnutriție redusă și mortalitate infantilă mai mică, acces la servicii de sănătate și de educație.
 
Ridley, Rao, Vikram și Schilbach (2019) au arătat că ratele de depresie, anxietate și sinucidere corelează negativ cu veniturile, puterea de cumpărare și ocuparea forței de muncă. Cei cu veniturile cele mai mici dintr-o comunitate suferă de depresie, anxietate și alte tulburări mintale comune de 1,5 până la de 3 ori mai des decât cei cu venituri mai mari.



Numeroși stresori sociali și fizici sunt corelați cu venitul, incluzând conflictul și tulburările familiale, dizolvarea familiei, depresia maternă, expunerea la violență, precum și o severitate (autoritate) crescută a părinților și diminuarea receptivității parentale.
 
Un corp de cercetare în creștere arată că sărăcia este asociată cu o dereglare neuroendocrină care poate modifica funcția creierului și poate contribui la dezvoltarea afecțiunilor cronice cardiovasculare, imune și psihiatrice.
 
Studiul lui Diener, Horwitz și Emmon (1985) asupra milionarilor arată că cei bogați cred că banii le aduc fericirea atunci când sunt folosiți pentru a-i ajuta pe ceilalți și că banii oferă libertate sporită de a alege activități de agrement și prieteni. Într-adevăr, banii le permit oamenilor să-și asume controlul asupra vieții lor, oferind o mai mare autonomie față de modul în care aleg să-și petreacă timpul (Gallo & Matthews, 2003; Kraus, Piff, Mendoza-Denton, Rheinschmidt & Keltner, 2012), iar astfel de sentimente au fost asociate cu o satisfacție mai mare în viață (Howell & Howell, 2008).
 
Kahneman și Deaton (2010) concluzionează că venitul mare cumpără satisfacția vieții, dar nu fericirea, însă venitul scăzut este asociat atât cu o satisfacție a vieții scăzută, cât și cu bunăstare emoțională redusă.
 
Michael Norton, profesor universitar de administrarea afacerilor şi marketing la Şcoala de Afaceri Harvard, afirmă faptul că este greșit să considerăm că banii nu pot cumpăra fericirea, iar dacă avem această credință înseamnă că nu-i cheltuim pe ce trebuie (pentru mai multe detalii – How to buy happiness)
 


Dunn, Aknin și Norton (2008) au realizat un experiment simplu conceput pentru a testa dacă cheltuielile pentru propria persoană sau cheltuielile pentru ceilalți duc la un nivel diferit de fericire. Într-un campus universitar din Canada oamenilor li s-au acordat fie 5 dolari, fie 20 de dolari și au fost instruiți să cheltuiască acești bani pentru ei înșiși sau pentru alții până la sfârșitul zilei. Atunci când au fost contactați la sfârșitul zilei, cei desemnați să cheltuiască pentru alții erau mai fericiți decât cei desemnați să cheltuiască pentru ei înșiși, indiferent de sumă.
 
Altfel spus, dacă oamenii își folosesc banii pentru a cumpăra bunuri materiale, probabil că vor avea parte de mai puțină fericire decât dacă ar cumpăra experiențe sau lucruri care să-i aducă mai aproape de alte persoane sau dacă s-ar folosi de bani pentru a valorifica timpul.
 În concluzie, banii sunt necesari pentru a ne asigura hrana, accesul la serviciile de sănătate, educație, confort etc., însă fericirea vine din modul în care îi cheltuim.

Dacă ai întrebări, neclarități, dorești să îmi spui ceva sau să faci o programare, te invit să mă contactezi!




Referințe bibliografice:
 
Cantril, H. (1965). The pattern of human concern. New Brunswick, NJ: Rutgers University Press.
COUNCIL, O. C. P. (2016). Poverty and Child Health in the United States. Pediatrics, 137(4).
Diener, E., Horwitz, J., & Emmons, R. A. (1985). Happiness of the very wealthy. Social indicators research, 16(3), 263-274.
Diener, E., Sandvik, E., Seidlitz, L., & Diener, M. (1993). The relationship between income and subjective well-being: Relative or absolute? Social Indicators Research, 28, 195–223.
Donnelly, G. E., Zheng, T., Haisley, E., & Norton, M. I. (2018). The amount and source of millionaires’ wealth (moderately) predict their happiness. Personality and Social Psychology Bulletin, 44(5), 684-699.
Dunn, E. W., Aknin, L. B., & Norton, M. I. (2008). Spending money on others promotes happiness. Science, 319(5870), 1687-1688.
Evans, G. W., & Kim, P. (2013). Childhood poverty, chronic stress, self‐regulation, and coping. Child development perspectives, 7(1), 43-48.
Gallo, L. C., & Matthews, K. A. (2003). Understanding the association between socioeconomic status and physical health: do negative emotions play a role?. Psychological bulletin, 129(1), 10.
Gillis, M., Perkins, D. H., Roemer, M., & Snodgrass, D. R. (1996). Economics of development (4th ed.). New York: W. W. Norton and Company.
Howell, R. T., & Howell, C. J. (2008). The relation of economic status to subjective well-being in developing countries: a meta-analysis. Psychological bulletin, 134(4), 536.
Kahneman, D., & Deaton, A. (2010). High income improves evaluation of life but not emotional well-being. Proceedings of the national academy of sciences, 107(38), 16489-16493.
Kraus, M. W., Piff, P. K., Mendoza-Denton, R., Rheinschmidt, M. L., & Keltner, D. (2012). Social class, solipsism, and contextualism: how the rich are different from the poor. Psychological review, 119(3), 546.
Ridley, M., Rao, G., Vikram, P., & Schilbach, F. (2019). Poverty and Mental Illness: Causal Evidence. Mimeo.
Veenhoven, R. (1991). Is happiness relative? Social Indicators Research, 24, 1–34.
Veenhoven, R. (1994). Correlates of happiness: 7,836 findings from 603 studies in 69 nations: 1911–1994. Unpublished manuscript, Erasmus University, Rotterdam, The Netherlands.
Zavisca, J., & Hout, M. (2005). Does money buy happiness in unhappy Russia?



Bulevard Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Înapoi la cuprins