Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Psiholog clinician și Psihoterapeut
white line
Psiholog clinician și Psihoterapeut
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!
Important este ceea ce contează pentru tine!

Iuliana Popa - Psiholog clinician și Psihoterapeut
Du-te la conținut
Răspunsul biologic la stresul psihologic
PSIHOLOG – Iuliana Popa – Psiholog Clinician și Psihoterapeut
Publicat de Iuliana Popa în Psihologia Sănătății · 6 Octombrie 2021
Tags: stresadaptaresănătatecortizolbolisistem imunitar
Ce nu ne omoară ne face mai rezilienți sau mai vulnerabili?

Stresul este un fenomen omniprezent și un subiect frecvent discutat în societățile moderne. Acesta este central pentru multe teorii contemporane despre sănătatea și comportamentul uman.

În psihologie se folosește termenul de stres pentru a face referire la presiuni sau cerințe impuse organismelor pentru a se adapta sau a se ajusta.

Stresul psihologic apare atunci când o persoană percepe că mediul solicită sau depășește capacitatea sa de adaptare. Stresorii includ factori psihologici cum ar fi examinările școlare sau academice, problemele în relațiile sociale, schimbările de viață (moartea unei persoane dragi, divorțul, schimbarea unui loc de muncă etc.).

De asemenea, includ dificultăți zilnice cum ar fi blocaje în trafic sau factori de mediu precum expunerea la temperaturi extreme sau niveluri ridicate de zgomot.

Studiile asupra stresului psihologic se concentrează fie pe apariția unor evenimente care sunt considerate consensual ca depășind capacitatea cuiva de a face față, fie pe răspunsurile individuale la evenimente care indică această suprasarcină.



Stresul este un element important în cercetarea asupra sănătății deoarece este asociat cu un risc crescut pentru o varietate de probleme grave de sănătate mintală și fizică. Având în vedere evenimentele stresante, expunerea la stresul psihosocial este asociată cu un risc crescut pentru o serie de tulburări somatice și psihice, fiind în relație cu funcționarea sistemului imunitar.

Stresul psihologic cronic poate reduce rezistența biologică și poate perturba homeostazia adrenocorticală, ceea ce duce la anomalii în acțiunea cortizolului.

Există dovezi că stresul este implicat în dezvoltarea, menținerea sau exacerbarea mai multor condiții de sănătate precum: astm bronșic, artrită reumatoidă, tulburări anxioase, tulburări depresive, boli cardiovasculare, dureri cronice, tulburări autoimune, virusul imunodeficienței umane/SIDA, accident vascular cerebral, boala Alzheimer, anumite tipuri de cancer și alte boli asociate cu procesul de îmbătrânire.

O serie de cercetări recente arată că reacțiile cardiovasculare și secreția excesivă de cortizol ca răspuns la stresul psihologic acut sunt asociate cu efecte comportamentale și de sănătate adverse: depresie, obezitate, bulimie și dependențe. Stresul este implicat și în accelerarea îmbătrânirii biologice și în mortalitatea prematură.  

Stresul cronic poate afecta sănătatea în două moduri:
 
1.  În primul rând, poate crește numărul comportamentelor care compromit sănătatea, cum ar fi consumul de alcool și fumatul.
 
2.  În al doilea rând, produce schimbări în sistemele fizice ale organismului, astfel că sistemul endocrin eliberează catecolamine și corticosteroizi care pot provoca daune inimii, vaselor de sânge și pot afecta funcționarea sistemului imunitar.
 


Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că activarea pe termen lung indusă de stres a sistemului nervos simpatic și a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale poate duce la creșterea inflamației despre care se știe că joacă un rol cheie în fiziopatologia unei varietăți de boli.
 
Corpul uman conține o serie de sisteme fiziologice care sunt implicate în stres și boală. Unul dintre cele mai importante sisteme este componenta inflamatorie a sistemului imunitar. Inflamația este prima linie de apărare pe care sistemul imunitar o declanșează atunci când suferim o vătămare sau o boală, reprezentând o componentă importantă a vindecării și a izolării bolii. Inflamația este esențială pentru vindecarea rănilor și pentru prevenirea răspândirii infecției.
 
Cu toate acestea, activarea inflamatorie exagerată, repetată sau prelungită poate crește, în timp, riscul de boală și mortalitate precoce. Important este faptul că răspunsurile inflamatorii sunt reglate de sistemului nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală care se activează ca răspuns la factorii de stres. Acest lucru explică rezultatele cercetărilor conform cărora un nivel ridicat de stres este asociat cu o probabilitate ridicată de a dezvolta răceli sau o simptomatologie mai severă.
 
Deși stresul poate fi o experiență neplăcută, o anumită cantitate de stres poate fi sănătoasă și se numește eustres. Stresul prea mult, cât și prea puțin, afectează negativ calitatea funcționării noastre. În acest context se vorbește despre o cantitate optimă de stres care are rolul de a ne mobiliza, motiva și de a ne ajuta să funcționăm optim.
 
 
În concluzie, bucură-te de viață și lasă biologia să își facă treaba în favoarea ta!
 
 
*Stresul acut se referă la evenimente sau situații specifice, cu durată limitată, care au un grad ridicat de noutate, imprevizibilitate sau reprezintă o amenințare. Stresul psihologic acut apare adesea în urma unor evenimente precum: dezastre naturale (cutremure, tsunami, erupții vulcanice, inundații), război etc.
 
*Stresul cronic se referă la expunerea repetată și/sau prelungită la factori stresori cu impact pe termen lung asupra funcționării persoanei.


Te invit să completezi Inventarul evenimentelor stresante pentru a identifica nivelul de stres din viața ta și
probabilitatea de a dezvolta probleme de sănătate.


Dacă ai întrebări, neclarități, dorești să îmi spui ceva sau să faci o programare, te invit să mă contactezi!






Referințe bibliografice
Carroll, D., Ginty, A. T., Whittaker, A. C., Lovallo, W. R., & de Rooij, S. R. (2017). The behavioural, cognitive, and neural   corollaries of blunted cardiovascular and cortisol reactions to cute  psychological  stress. Neuroscience &   Biobehavioral Reviews, 77, 74- 86. doi.org/10.1016/j.neubiorev.2017.02.025
Cohen, S., Janicki-Deverts, D., & Miller, G. E. (2007). Psychological stress and disease. Jama, 298(14), 1685-1687.   doi:10.1001/jama.298.14.1685
Fischer, S., Nater, U. M., & Laferton, J. A. (2016). Negative stress beliefs predict somatic symptoms in students under   academic stress. International journal of behavioral medicine, 23(6), 746-751. doi.org/10.1007/s12529-016-9562-y
Muscatell, K. A., & Eisenberger, N. I. (2012). A social neuroscience perspective on stress and health. Social and   personality psychology compass, 6(12), 890-904. doi.org/10.1111/j.1751-9004.2012.00467.x
Nevid, J. S., Rathus, S. A., Greene, B. (2013). Abnormal psychology in a changing world (9th ed.). Pearson.
Osler, M., Bendix, L., Rask, L., & Rod, N. H. (2016). Stressful life events and leucocyte telomere length: Do lifestyle   factors, somatic and mental health, or low grade inflammation mediate this relationship? Results from a cohort of   Danish men born in 1953. Brain, Behavior, and Immunity, 58, 248-253. doi.org/10.1016/j.bbi.2016.07.154
Ramachandruni, S., Handberg, E., & Sheps, D. S. (2004). Acute and chronic psychological stress in coronary disease.   Current opinion in cardiology, 19(5), 494-499. DOI: 10.1097/01.hco.0000132321.24004.25
Sarafino, E. P. & Smith T. W. (2010). Health Psychology: Biopsychosocial Interactions, 7th Edition. John Wiley & Sons.
Shields, G. S., & Slavich, G. M. (2017). Lifetime stress exposure and health: A review of contemporary assessment   methods and biological mechanisms. Social and personality psychology compass, 11(8), e12335.   doi.org/10.1111/spc3.12335
Slavich, G. M. (2016). Life stress and health: A review of conceptual issues and recent findings. Teaching of   Psychology, 43(4), 346-355. doi.org/10.1177/0098628316662768
Slavich, G. M. (2019). Stressnology: The primitive (and problematic) study of life stress exposure and pressing need for   better measurement. Brain, Behavior, and Immunity, 75, 3-5. doi.org/10.1016/j.bbi.2018.08.011



Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Bulevardul Eroii Sanitari 63
Sector 5, București
0770 330 330
contact@iulianapopa.ro
Înapoi la cuprins